Anunțul adoptării proiectului a fost făcut cu ocazia marcării, la 26 iunie, a Zilei internaționale de luptă  împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri

Camera Deputaților a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de lege care prevede înființarea, în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României,  de centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri

Documentul la a cărui elaborare Luminița Barcari, deputat PNL de Ialomița, este co-autor, prevede că aceste centre vor funcționa în subordinea Agenției Naționale Antidrog, vor fi acreditate de către Ministerul Sănătății conform standardelor internaționale din domeniu și vor oferi servicii de prevenire, tratament, prevenire a riscurilor și a  consecințelor asociate consumului de droguri, precum și de reintegrare socială.

Sumele necesare pentru construcția, înființarea și funcționarea centrelor vor fi alocate în proporție de  50% din bugetul de stat prin Agenția Națională Antidrog și 50% din bugetele autorităților publice locale interesate, ori din fonduri provenite din programe de finanțare europene.

La scurt timp după votul din plenul Camerei Deputaților, Luminița Barcari a justificat necesitatea legiferării activității în domeniul limitării efectelor devastatoare ale consumului de droguri:

„Având în vedere creșterea îngrijorătoare a consumului de droguri și scăderea vârstei medii de consum la doar 13 ani, cred că aceste centre sunt o necesitate pentru țara noastră. Pe lângă campaniile de prevenire pe care statul și ONG-urile le derulează constant, este nevoie și de clinici speciale în care cei afectați de consumul de droguri să poată primi ajutorul de care au nevoie pentru a scăpa de această dependență ucigătoare.

Le mulțumesc tuturor colegilor deputați care au votat acest proiect de lege și sper ca în cel mai scurt timp să demareze demersurile necesare construcției centrelor regionale de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri” a fost mesajul transmis de deputatul liberal de Ialomița.

Demersul legislativ al parlamentarilor români se înscrie în cadrul mai amplu al acțiunilor organizate la nivel național și mondial, care pun accentul pe faptul că politicile eficiente în domeniu trebuie să se bazeze pe dovezi, cercetare, respect față de drepturile omului, compasiune și  o deplină înțelegere a implicațiilor sociale și economice dar și a impactului pe care abuzul de droguri îl are asupra sănătății.

Votul dat miercuri de Luminița Barcari și colegii deputați care au dat putere de lege proiectului menționat, este, în același timp, și un răspuns la provocările pe care le presupun abuzul și traficul ilicit de droguri, probleme ce  nu pot fi rezolvate în izolare de o singură regiune, sau o singură țară.

Consumul de droguri  determină probleme grave de sănătate, printre care se numără afectarea funcției cognitive, a capacității de a gândi clar, de a lua decizii și de a rezolva probleme, dar și boli de inimă și afecțiuni respiratorii. De asemenea, s-a demonstrat și influența nefastă a drogurilor asupra riscului de contractare a unor boli infecțioase, precum HIV, hepatită B și hepatită C în situațiile, des întâlnite,  în care drogurile sunt administrate folosind aceeași seringă și/sau cei care consumă în mod curent substanțe interzise nu  se protejează în timpul actului sexual.

Nu este de ignorat nici influența indirectă a consumului de droguri, în sensul în care impactul asupra familiilor, comunităților, instituțiilor și afacerilor s-a dovedit a fi devastator. În plus, consumul de droguri duce la expunerea oamenilor la fenomenul violenței legată de droguri și la consecințele acesteia.

Conform datelor incluse în Raportul mondial privind drogurile dat publicității anul trecut de Organizația Națiunilor Unite, în anul 2021, la nivel mondial, una din 17 persoane cu vârsta de peste 15 ani a utilizat o substanță ilegală, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 23% în ultimul deceniu.

În România, potrivit datelor făcute publice de Agenția Națională Antidrog cu referire la anul 2022, aproximativ 10,7% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, iar 6% au consumat în ultimul an. Cu precizarea că s-a observat o pondere mai mare a consumului de-a lungul vieții la populația tânără cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, în comparație cu populația generală.