Vara specialiștilor de la Muzeul Județean Ialomița, marcată de o descoperire de senzație

Partea de final a programului anual de cercetări arheologice pluridisciplinare efectuate pe șantierele din județul Ialomița a fost marcată de o descoperire ce constituie o premieră pentru echipa de specialiști din cadrul Muzeului Județean.

Reluarea săpăturilor în situl arheologic Săveni-La Movile s-a soldat cu descoperirea unui mormânt de tip catacombă care adăpostea scheletul unui bărbat, alături de care a fost descoperit un veritabil tezaur.

Surpriza arheologilor a fost cu atât mai mare cu cât, deși primele indicii le-au conturat ideea că ar fi vorba despre un monument funerar datat în epoca bronzului timpuriu, aprofundarea cercetărilor a condus la concluzia că, de fapt, catacomba datează din secolul al IV-lea î.Hr.

Florin Vlad, directorul Muzeului Județean Ialomița, a precizat că inițial s-a crezut că e vorba despre ceea ce specialiștii în domeniu numesc groapă de recuperare:

În ceea ce privește scheletul a cărui vârstă a fost estimată la 2.500 de ani, coordonatorul echipei de cercetare a precizat că modul în care a fost construit mormântul și obiectele găsite alături de rămășițele umane din interior au condus la concluzia că este vorba de o căpetenie a unuia dintre triburile scitice care au trecut la vremea respectivă prin Bărăgan:

Conform datelor făcute publice la scurt timp după descoperirea care a punctat în mod fericit campania de săpături, începând din secolul al VIII-lea î.Hr., sciții, populație de sorginte răsăriteană, au migrat din zona Mării Caspice și s-au stabilit la nord-vest de Marea Neagră, în Ucraina, Republica Moldova și România de astăzi.

Căpetenia ale cărei resturi au fost descoperite în situl arheologic Săveni-La Movile a făcut parte din grupul etnic numit al „sciților de stepă cu morminte-catacombă“, întâlnit în secolele V–III î.Hr. în această parte a Europei.

Florin Vlad a precizat și faptul că mai arată că nu se poate vorbi despre așezări propriu-zise ale sciților de stepă, în condițiile în care aceștia locuiau, de fapt, în căruțe cu coviltir, trase de boi fără coarne și compartimentate în „camere“ unde își desfășurau activitatea femeile și copiii, în timp ce bărbații se deplasau călare.

Importanța descoperirii este dată și de faptul că, deși monumente funerare din antichitate au mai fost descoperite în partea răsăriteană a Câmpiei Române, fiind denumite chiar piramidele Bărăganului, cel recent descoperit la Săveni este primul de o complexitate aparte. Ritul funerar este și el de domeniul ineditului și dă un plus de greutate descoperirii făcută la începutul lunii septembrie.

Din echipa extinsă coordonată de Florin Vlad au mai făcut parte Cătălin Bem și Cătălina Cernău. Și pe parcursul campaniei de cercetare științifică din 2023, specialiștii au beneficiat de aportul pasionaților de istorie din zonă: Mariana Chiuchiu, Florica Răducan, Mihai Coman și Mihail Dinu, ultimii doi fiind elevi în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Paul Georgescu“ Țăndărei.

Anul acesta au fost înregistrate în total patru complexe funerare pe situl Săveni-La Movile, cercetarea acestora urmând să aibă loc în campaniile programate deja pentru vara anului viitor.

Inventarul arheologic descoperit va fi supus în perioada următoare lucrărilor specifice de conservare și restaurare iar scheletul celor de tip antropologic astfel încât să poată fi evidențiate și alte detalii relevante pentru modul în care se trăia în urmă cu 2.500 de ani în Bărăganul ialomițean.